Horodistea | Judetul Botosani, Romania

Mi-e greu sa zic exact prin ce, ca nu-i nici munte, nici prea mult deal. Insa este spectaculos, salbatic iar frumusetea meditativa (fie-mi permis acest joc de cuvinte, caci altul nu gasesc!), aparte, pe care am intalnit-o doar aici, te lasa fara grai.

Priveliste din Holmul catunului Crainiceni

Apus in zona Prutului, vazut de pe Holm

Locuri pline de istorie si frumusete, uitate insa de tinerii ce par a nu se mai intoarce, preferand calea muncii “de jos” in strainatate, fapt ce a dus rapid la imbatranirea asezarii.

Am decis sa adun cateva poze, imagini si informatii despre acest superb colt de tara, in speranta ca mai trezesc cate-un pic din interesul anemic al romanilor fata de istoria si geografia Romaniei.

Satul Horodistea este situat in aproprierea vaii Prutului si face parte din comuna Paltinis, casele satului fiind asezate in mare parte la DN 29A, drum ce face legatura intre Dorohoi si Radauti-Prut (punctul de trecere a frontierei cu Rep. Moldova).

Asezarea principala este situata pe o culme de deal, de unde se vad raul Prut, Rep. Moldova si in stanga departe, Ucraina. Propriu-zis, exista trei sate intr-unul: Crainiceni, Horodistea si satul Nou.

Denumirea “Horodistea” este forma regionala moldoveneasca a termenului gradiste (loc al unei asezari istorice – NODEX, de obicei a cetate in ruina) .”Gradistile” arheologice sunt vechile “cetati de pamant” sau alte tipuri de asezari fortificate. Termenul  este de provenienta slavona (“grădișce” sau “gorodișce”) si s-a pastrat in toponimia mai multor sate basarabene sub forma de “Horodiste” (alte surse afirma ca are legatura directa cu echivalentul cuvantului nord din limba slavona, horod, insa acest fapt nu este confirmat).

Existenta oamenilor pe aceste locuri, este legata de perioada in care are loc migrarea slavilor in Dacia (secolul V – secolul VII, dar este doar o presupunere), tot in aceste locuri descoperindu-se si cetatea dacica Carsidava mentionata in geografia lui Ptolemeu.

Pe malul Romanesc al Prutului se afla Batca, o intarire de pamant construita pentru aparare si de unde se dadea alarma in caz de pericol. Exista si in ziua de astazi, desi mai mica, din cauza Prutului ce a tot “mancat” din maluri.

Deoarece la inceput de secol XX satul nu avea biserica, mosierul Gheorghe Vasescu a ctitorit biserica „Sf. Mucenic Gheorghe”, care a fost sfintita in anul 1904, icoanele fiind pictate in stil bizantin. Biserica a fost reparata prima oara in anul 1945 (cand usa pridvorului si dusumeaua au fost schimbate) iar mai recent a mai beneficiat de o renovare, evidentiindu-se picturile din interior.

CRAINICENI

Satul Crainiceni, are o vechime de circa 500 de ani. Initial asezat pe valea raului Prut, denumirea satului are legatura cu acei “crainici” pe care domnitorul Stefan cel Mare i-a asezat pe dealuri inalte pentru a da de stire cand veneau tatarii.

Satul a fost imprejmuit cu gard inalt, intrarea si iesirea din sat facandu-se doar pe o poarta mare.

Din cauza unor alunecari masive de teren dar si ca rezultat al improprietaririi taranilor, satul s-a extins pe deal. Fara locas de cult, s-a ridicat o bisericuta cu hramul Sf. Ioan Botezatorul, situata pe o movila ceva mai inalta.
Biserica, in forma sa actuala, a fost sfintita in anul 1931, avand hramul Sfanta Treime, cu ajutorul preotului paroh Aristotel Popescu si al localnicilor. Clopotnita bisericii se afla la exterior, la poarta, fiind refacuta cu ajutorul localnicilor, in anul 1984.

Crainiceni s-a unit cu satul Horodistea in anul 1968.

Personalitati marcante:

• Doxachi Hurmuzachi (1782-1857), caminar, apoi vornic, patriot roman.
• Cuviosul Ioan Iacob sau Sfantul Ioan Iacob de la Neamt, numit si “Hozevitul”, un mare sihastru roman din Valea Iordanului, nascut la 23 iulie 1913 si care a copilarit in acest sat
• Dr. ing. Stelian Bajureanu – nascut la 4 iunie 1934, consatenii spunandu-i Steluca al Madalinei. Absolvent al Institutului Politehnic din Iasi, Facultatea de Electrotehnica, autor al unui mare numar de inventii si inovatii inregistrate la O.S.I.M. si a peste saptezeci de lucrari de specialitate, unul dintre cei treisprezece membri ai Consiliului International de Cibernetica, membru fondator si secretar general al Academiei Stefan Odobleja de la Lugano-Elvetia, membru fondator al Academiei Internationale de Stiinte de la San Marino, membru asociat in Consiliul Stiintific al Asociatiei Internationale de Cibernetica de la Namur-Belgia, participant cu lucrari la peste 10 Congrese Nationale de Cibernetica, 23 de seminarii, 17 Sesiuni ale Academiei Romaniei si 11 Congrese Internationale de Cibernetica etc. Pictor, participant la numeroase expozitii nationale si internationale cu lucrari in colectii din Romania, Italia, Israel, Germania, Belgia, Olanda, Franta, Statele Unite ale Americii, Spania etc.
• Pictorul Marcel Chitac, nascut la 8 mai 1953