TRASEUL

 

Route 2,802,057 – powered by www.bikemap.net

Kilometri: ~115

Dupa o noapte racoroasa cu un somn bun, ne trezim sub un cer senin si cu o frumoasa panorama a lacului.

 

Lacul este artificial si a rezultat in urma construirii barajului Seč intre anii 1925 si 1934, cu rolul de a proteja zona de inundatii.
Pe fundul lacului se gasesc ruinele a 22 de cladiri ce au fost depopulate in scopul amenajarii acestuia, constructii ce sunt in prezent puncte de atractie pentru practicatii de scufundari.

Cu o lungime de 7 kilometri, lacul situat la altitudinea de 490 de metri si amplasat pe raul Chrudimka este un punct de atractie pentru turisti, cu tot cu cele doua mici rezervatii naturale: Oheb si Ostrůvek.

Strangem tabara si ne punem la micul dejun, contempland locatia. O zona foarte frumoasa si linistita.

Achitam costurile cazarii (sincer nu mai tin minte cat, dar in mod cert ceva mai ieftin decat la ultimele campinguri) si pornim la drum.

 

Drumul? Valurit si liber.
Vremea? Superba.

Este sensibil mai cald insa de cele mai multe ori vom avea parte de umbra pe parcursul zilei, caci am ales sa “ne tinem” de indicatoarele pentru biciclisti. Pedalam pe cateva sectiuni din Eurovelo 7, apoi pe diverse alte rute ciclabile.
Drumurile sunt aproape pustii si strajuite de copaci.

Gasim niscaiva baloti pe unul din campurile pe langa care trecem si oprim pentru niscaiva poze si “escalada”. Cel putin am incercat sa ne suim pe cate unul, insa nu prea am reusit.

 

Cald in continuare. Ne bucuram de vreme si de drum.
In Jitkov facem pauza pentru umbra, apa si inghetata. 30 km parcursi.

 

Cum calatorului ii sade bine cu drumul, nu zabovim prea mult.

Dupa inca vreo 20 km oprim la un COOP dintr-un orasel pentru a ne reumple bidoanele cu apa si a manca ceva dulce.

Fiind cald, am baut multa apa. Mircea se resimte nitel mai mult astazi.

V-am mai spus ca privelistile sunt extraordinare?!

 

 

 

Acesta era un indicator ce avertiza biciclistii ca pe drumul in cauza mai circula si utilaje tehnice.
Sau cel putin asta am dedus.
Imediat dupa colt am avut parte de-o coborare extraordinar de frumoasa si “din scurt”, urmand ca mai apoi sa urcam inapoi pe o panta “in gatii ma-sii” pana pe dealul ce se vede in planul indepartat (in spatele indicatorului, partial acoperit de acesta):

Iaca am parcurs 68 de kilometri. Ne mai oprim pentru o bere rece – 20 de coroane halba. In lipsa de altceva, rontaim pufuleti cu alune.
Pe la orele 4 ne mobilizam, cu greu.

Soarele arde. Si cand ma gandesc ca acum cateva zile era chiar racoare…

Mircea se resimte si mai mult iar pauzele devin mai dese. Ne gandim daca sa scurtam ruta si sa oprim la o pensiune.

Pedalam prin adevarate “tablouri” naturale.

 

 

 

 

 

Pe masura ce urcam ultimul deal ce ne despartea de Tišnov, Marius ramane ceva mai in urma cu Mircea. Noi nu prea ne-am prins la timp, intrand intr-un ritm constant.
Pana sa imi pun problema sa ma intorc dupa ei, ma suna Marius si-mi spune ca ei raman la o pensiune. Vazusera un indicator catre o unitate din apropiere si cum Mircea era efectiv epuizat, Marius il va insoti.

Stabilim ca eu cu Nico sa continuam pana in Veverska, urmand a ne regrupa maine.

Astfel, noi doi continuam urcusul in soarele dupa-amiezii, pe un drum la fel de liber.
In scurt timp, dupa inca vreo cativa kilometri valuriti, apare indicatorul mult asteptat:

La vale!

Din Tišnov stim ca nu am mai avea mult. Speram sa prindem campingul deschis.
Intram in oras si cautam un supermarket. Chiar in drumul nostru gasim un Penny.

Luam toate cele de trebuinta si da-i pedala!
La iesirea din Tišnov drumul era in reparatii. Drept urmare, plin de praf. Insa doar pret de vreun kilometru.

Spre surprinderea noastra (oarecum), mai avem niste pante de urcat, apoi coborari abrupte pana-n Veverska Bytiska.
Per total am facut 2 ore din momentul in care ne-am despartit de baieti pana cand am ajuns in camping, incluzand aici si timpul petrecut in Penny.

Campingul Hana s-a dovedit a fi o surpriza placuta. Afacere de familie.
Frumos, curat, pe malul raului Bílý ce strabatea localitatea.

Doamna de la receptie este foarte amabila si vorbeste o engleza fluenta. Receptia o gasiti deschisa pana la ora 22:00.
Dusul este cu fise, insa pentru fiecare zi de cazare aveti cate una inclusa per persoana.
Internetul este gratuit iar curentul electric poate fi folosit gratuit direct din distribuitoarele pentru rulote. Prizele de 220V, bineinteles. Suficiente cat sa va incarcati telefoane, acumulatori si altele de genul.
Aflam totodata ca putem lua chiar de vis-a-vis un vaporas pana in Brno. Circula des si e ieftinut. Demn de luat in calcul.

Punem cortul (iarba foarte buna), ne spalam, cumpar niste bere si ceva de rontait de la un magazin din vecinatate si ne tolanim pe izoprene in fata cortului pentru a admira norii de furtuna din departare, cu traznetele aferente, pana la caderea noptii.


Navigare: << 9 iunie: Praga – Seč CUPRINS | 11 iunie: Prin Brno >>