Am fost foarte nehotarati. Cum Marius a avut o alta tura-n plan, intr-o alta perioada, a ramas sa planificam “la dublu”.
Ce sa alegi?
Initial ne gandeam la un drum pana in Bruxelles, de unde sa fi venit pana in Viena si apoi cu trenul spre Bucuresti, insa vremea nu se arata prea ingaduitoare la inceput de iunie (au fost si maxime de ~8 grade), asa ca am ales ceva mai la sud. Oricum doream sa vedem de ceva vreme Slovenia si, de ce nu, un pic de Croatia. Cum Viena a devenit un soi de Mecca pentru noi (asta-i citat din Marius 🙂 ), am ales calea mai comoda (din punctul nostru de vedere), anume sa plecam cu trenul din Bucuresti spre Viena. Am mai facut-o si stiam cum e. Plus ca ne place foarte mult cu trenul, in caz ca ati uitat…
Pe parcursul turului am descoperit reteaua de piste pentru biciclete a Austriei (fapt ce ne-a convins ca, atunci cand vom mai veni in Austria, ne vom pregati in prealabil cu o harta specifica), tinuturile Stiriei si Carintiei, camping-uri foarte bune (in Austria si Slovenia) si mai putin bune (Venetia), pista Alpe-Adria (amenajata pe terasamentul unei vechi cai ferate imperiale) si o vreme capricioasa, mai ales in a doua parte a turului.
In Croatia nu am mai ajuns (Zagreb era pe lista), caci nu prea am mai avut dispozitia necesara, insa ramane sa vedem capitala croata cu alta ocazie.
Totodata, recordul personal de 178 km intr-o singura zi (cu vant) ne va ramane bine intiparit in memorie.
Dar, sa incepem!