21 mai 2015
Din “usa” cortului am o vedere fabuloasa asupra muntelui. Ce mod placut de a trezi dimineata!
A fost totusi o noapte rece. E locul unde am campat la cea mai mare altitudine a excursiei, 1000 m. Am tremurat spre dimineata. Sacul meu de dormit si-a aratat limitele. Un compromis pe care a trebuit sa-l fac. Dimensiunea sa redusa a fost un factor decisiv in a-l alege.
Ies in strada principala, aceeasi de ieri, si fac stanga spre sud. Cea mai mare parte a turei de azi va fi in coborare. Trafic intens in Andorra la acesta ora a diminetii. Intalnesc multe tuneluri de lungimi scurte. Cam in 10-12 km parasesc Andorra si intru in Spania. Intre cele doua tari inca exista granite, Andorra nefiind o tara membra UE. Desi nu se efectueaza controale, traficul se desfasoara cu viteza redusa pe zona de control, sub privirile politistilor. Pe sensul de intrare in Andorra chiar s-a format o coada de masini destul de lunga.
Vremea este in contrast cu cea din ultimele doua zile, adica placuta si cu un soare bogat. Imediat dau de semnul care imi arata ca am intrat in regiunea Catalunya. Soselele sunt impecabile. Desi cu o singura banda, au o portiune lata de vreo 2 m in exteriorul liniei continue. Mai mult decat suficient pentru a pedala in conditii de maxima siguranta.
Regiunea Catalunya, cu o istorie in spate de peste 1000 de ani, este cea mai importanta regiune a Spaniei din punct de vedere economic. Odata cu industrializarea si prosperitatea din secolul 19 aici s-a format si un puternic curent nationalist ce a dus la transformarea zonei intr-una autonoma. Astazi, gandurile catalanilor se indreapta catre declararea independentei. Steagul in dungi galben-rosii sta atarnat aproape la fiecare casa. Peste putin timp se va organiza si un referendum cu privire la chestiunea independentei, iar mesajele sunt evident in favoarea acesteia. Astazi e prima din cele cateva zile de explorare a acestei regiuni.
Primele aspecte pe care le constati trecand prin Catalunya sunt multitudinea de tunele si dealurile cu vegetatie mai golasa. Ajung in La Seu d’Urgell, denumita “poarta catre Andorra”. Ruinele unei vechi cetati stralucesc in soare pe o culme de deal abrupt. De aici pedalez pe drumul sapat in munte de raul El Segre. Valea este pitoreasca, destul de ingusta, fortand constructorii de drumuri sa amenajeze o multitudine de tunele. Acestea sunt extrem de moderne, luminate si semnalizate excelent. Valea se mai largeste in apropiere de comuna Coll de Nargo, unde raul se transforma intr-un lac de acumulare liniar. Cele cateva sute de suflete ale comunei au casele cocotate pe un deal inalt, intre stanci. La Oliana gasesc si barajul montat pe El Segre.
Cativa km mai jos parasesc C-14 si intru pe C-26 pentru ultimii 20 de km pana la destinatia zilei. Traficul e mult mai rar. S-a facut cald, iar locurile de aprovizionare cu apa lipsesc. Daca pana aici am avut drum in coborare si apoi plat, de aici incepe sa devina valurit, cu cateva pante frumusele. Toate acestea ma readuc la o altitudine de 880 (Collada de Clara).
Camping El Solsones se afla la cativa km nord de orasul Solsones. Locul pentru corturi e o terasa splendida inierbata. E practic un tunel verde lung de vreo 100 m si lat de 6 m cu o iarba tunsa si deasa. Ma grabesc sa ma instalez pentru a da o pedala de cateva ore prin oras.
Oraselul, cu o populatie de vreo 10 mii de oameni, iese in evidenta doar prin catedrala Sfanta Maria si printr-un parte veche de cateva strazi, seducatoare.
In oras aud si primele vorbe romanesti.
Zi frumoasa.
Cifrele zilei
- Km parcursi: 90 km
- Camping:“El Solsones”
- Pret12 euro (1 persoana + 1 cort)
- Internet:Da (gratis)