2 aprilie 2016
O tura despre care nu am foarte multe de spus, intrucat este o imbinare a altor doua ture mai vechi (una din 4 aprilie 2015, alta din 23 martie 2014) ce mi-au ramas in amintire ca fiind foarte pitoresti.
Cum ne doream un traseu “de asfalt” cu ceva urcare, am ales sa urcam din nou pe la Sultanu. Participanti: Claudiu, Nico, Marius, Mihai si eu.
De data asta nu am mai coborat in Floresti Prahova, ci-n Bobolia. Alegerea mi s-a parut oportuna prin prisma faptului ca DJ101P este un drum foarte liber si placut de parcurs, desi am mers pe el doar cativa kilometri. Ulterior ne-am incadrat pe drumul Magureni – Iedera de Sus care este asfaltat pana la limita judeteana dintre Prahova si Dambovita, mai apoi oferind o bucata de drum forestier ce este insa practicabila (cu conditia sa nu fi plouat prea mult). Odata ce ne apropiem de Iedera de Sus, drumul devine asfaltat.
A urmat vestita urcare de la Sultanu, mai apoi o coborare in Campina si continuare catre Bustenari – Poiana Trestiei si Cosminele. Mihai s-a oprit la Campina, intrucat indatoririle de tatic il chemau acasa ceva mai devreme.
Pentru a ajunge in Bustenari dinspre Campina, se trece prin Telega (si implicit inca un mic deal). In trecut am mai parcurs acest drum in sens invers si chiar ma intrebam la momentul respectiv cum ar fi sa-l urci. Pot spune acum ca-i foarte fain.
Segmentul Bustenari – Poiana Trestiei – Cosminele ramane alaturi de mai sus mentionatul drum dintre Magureni si Iedera de Sus ca fiind probabil printre cele mai pitoresti drumuri pentru biciclit din judetul Prahova (nu includ aici traseele montane, de padure). Sunt ideale pentru ture de-o zi si se poate improviza destul de mult in zonele respective.
Initial planuisem sa ne oprim in Plopeni, insa cum aveam ceva avans (ca timp), am decis sa continuam pana in Ploiesti. Astfel ca am ajuns la timp pentru a prinde trenul Regiotrans de 18:24 catre Bucuresti.
La final de tura am “contabilizat”:
- 104 km parcursi
- 1300 m urcati
- ~1400 m coborati
