7 iunie 2016
Avem parte de încă o dimineață răcoroasă, dar cerul pare destul de prietenos.
Odată ieșiți din camping, intrăm direct pe o rută ciclabilă ce ne poartă printr-o mare pădure. Multe trasee de agrement și, totodată, destulă lume ieșită la alergare sau „nordic walking”. De altfel, toată ziua am pedalat pe rute special amenajate, cu foarte mici excepții. Se simte din plin influența germană, așa cum remarcasem și în ziua precedentă, iar aici nu mă refer doar la infrastructura pentru biciclete.
Locuitorii regiunii se ocupă intens cu agricultura. Casele sunt construite cu mult bun gust iar gardurile gospodăriilor nu mai sunt așa de înalte. Nu lipsesc aranjamentele florale la tot pasul și în fiecare ogradă. Din toate punctele de vedere, chiar poți spune că pedalezi prin Germania sau Austria.
Cum vremea este foarte îngăduitoare astăzi, profit de ocazie și experimentez filmarea cu camera Sony, din diverse unghiuri. Un câmp de maci este prea tentant pentru a nu mă apropia vreme de două-trei cadre și o poză.
Kilometrii s-au scurs rapid iar noi am pedalat de-a lungul căilor ferate (un alt lucru des întâlnit la nemți). Periodic, mă opream din pedalat pentru a surprinde câte-un tren. Pe scurt, au ceva fermecător (mă rog, trenul îmi pare ceva aparte, în general), dar voi spune mai multe despre asta la finalul poveștii, în „rubrica” dedicată impresiilor și considerațiior generale.
Ne-am bronzat chiar cu bucurie, dacă pot spune așa. Știind ce zile ne așteaptă și văzând cât de variabilă este vremea, orice „strop” de soare este savurat din plin. Am reușit să stăm în spatele sau înaintea norilor de ploaie, adunând doar câțiva stropi calzi. Punctul maxim de altitudine a fost la 731 de metri. Am trecut și pe lângă o cale ferată cu ecartament redus (adică mai îngustă), pe care circula un soi de tramvai interurban. Pentru prima oară de când suntem în Elveția, vedem pisici prin grădinile caselor. S-au înmulțit și automobilele marca Dacia, semn că pe aici lumea nu mai este atât de opulentă, preferând practicul în detrimentul falei și al statutului.
Intrați în Basel, trecem pe lângă un veritabil „port feroviar de marfă”, după care poposim la un LIDL pentru aprovizionare. Prețuri convenabile.
Campingul este drăguț, situat un pic în afara orașului. Este orientat în principal către rulote, lucru evident în momentul în care primele locuri pentru cort ce ne sunt prezentate sunt puține, în pantă și pline de noroi. Observăm alte locuri, între două rânduri de vegetație deasă, cu iarbă înaltă. Proprietarul ne spune că nu sunt prea îngrijite și amenajate, dar dacă dorim, putem sta și acolo. Așa am și făcut.
Proprietarii campingului sunt foarte amabili și deschiși. 140 CHF pentru 4 persoane și două corturi, vreme de două nopți.
Cifrele zilei: 115 km pedalați cu aproape 600 de metri urcare. GPS-ul lui Marius face câteva probleme similare cu ce a pățit în 2015, prin Franța.