Noiembrie. Zi cu noroc (13), vreme bună și un Dragoș care încearcă să reintroducă pedalatul în programul lunar. Căutând variante care să includă urcări și un pic de noutate, am ajuns la un traseu care pleacă din Breaza. Spre bucuria mea, Marius a decis să mi se alăture (un enorm plus, ca întotdeauna).
Ca de obicei, am mers cu trenul. În Breaza, am fost întâmpinați de soare tomnatic generos, un mare ajutor în încălzirea dată de serpentinele ce încep imediat la ieșirea din gară. Străbatem Breaza către Valea Târsei, în scurt timp rămânând pe un drum fără pic de trafic. Am întâlnit doar o turmă de oi, cu tot cu ciobăneștii de rigoare (fix în mijlocul drumului), dar nu am întâmpinat probleme (ciobanii calmându-i în prealabil).
Avem parte de niște urcări frumoase și însorite către limita dintre județele Prahova și Dâmbovița. Unde e de urcat, există și coborâre, astfel că ne delectăm cu pante descendente prin sate tăcute la acele ore.
După o relaxantă coborâre, cotim spre Est, traversăm pârâul Bizdidel și continuăm în urcare ușoară spre comuna Valea Lungă.
În cele din urmă, ajungem în satul Sultanu și începem pregătirile pentru celebra urcare de pe drumul ce leagă acest sat de comuna Adunați (în apex regăsind limita județeană – cel puțin pe hartă). O și urcăm, iar spre bucuria mea, reușesc să stau în șa tot timpul, cu vreo 2 pauze.
Apoi, la vale spre Provița, iar urcare până în Poiana Câmpinei, apoi la vale spre Câmpina – Bobolia – Florești Prahova (de unde am luat trenul înapoi spre casă).
- Distanță totală: ~80 km
- Traseul: https://flow.polar.com/shared/7e830b28f58458bff941526593418a47